Descriere
Puccinia helianthi (Rugina florii soarelui)
Rugina este o boală infecțioasă a plantelor, provocată de ciuperci microscopice patogene, care se manifestă prin apariția unor pete brune-ruginii pe frunze, tulpini sau inflorescențe, împiedicând dezvoltarea normală a frunzelor.
Principalele plante atacate sunt:
1. Rugina fasolei (Uromyces appendiculatus)
2. Rugina garoafelor (Uromyces caryophyllinus)
3. Rugina brună a grâului (Puccinia recondita)
4. Rugina galbenă a grâului (Puccinia striiformis)
5. Rugina neagră a grâului (Puccinia graminis)
6. Rugina frunzelor de prun (Tranzschelia pruni-spinosae)
7. Rugina trandafirului (Phragmidium disciflorum)
8. Rugina florii soarelui (Puccinia helianthi)
Rugina florii soarelui apare primăvara, pe frunzele tinere sub forma de pete mici, circulare, gălbui.
În acest stadiu, pagubele sunt mici și de cele mai multe ori boala trece neobservată.
În cursul verii și spre toamnă, pe frunzele mature apar puncte de decolorare în dreptul cărora pe fața inferioară apar pustule pulverulente brune sau negre.
Aceste pustule pot fi întâlnite chiar și pe bracteele din jurul calatidiilor.
Agentul patogen: Puccinia helianthi Schw. (fam. Pucciniaceae).
Ciuperca este autoică și macro ciclică având aparatul vegetativ un tal filamentos, gălbui sau hialin, ce se dezvoltă intercelular și se hrănește prin haustorii ce pătrund în celule.
Pe frunzele tinere, ciuperca formează picnidiile cu picnospori și ecidiile de tip Aecidium, cu ecidiospori elipsoidali sau poliedrici, galben-portocalii.
Transmiterea agentului patogen de la un an la altul este asigurată de teliosporii de pe semințe sau din sol, care sunt foarte rezistenți la temperaturi scăzute.
În cursul anului agricol, în prima parte, răspândirea agentului este asigurată de picnospori apoi de ecidiospori și de uredospori.
