Descriere
Phytophthora cactorum (Mana coletului și fructelor de căpșun)
Mana coletului la căpșun este o boală păgubitoare și frecvent întâlnită în culturile de căpșun.
Ciuperca poate ataca peste 200 de specii de pomi, plante ornamentale, flori sau plante din flora spontană.
Atacul de Phytophthora cactorum este favorizat de umiditatea prelungită și ridicată din sol (inundații, irigare și precipitații în exces) și aer și perioade călduroase cu temperaturi optime de 21-25ºC.
Infectarea plantelor de căpșun abia plantate primăvara are loc prin intermediul oosporilor (spor de rezistență, supraviețuiește mulți ani) ciupercii aflați în sol.
Astfel, la plantele plantate toamna pot apărea semne de ofilire la scurt timp (1 lună) de la plantare sau primele semne vor apărea în primăvară, când agentul patogen își reia activitatea (în special în momentul creșterii fructelor).
Prin germinarea oosporilor vor apărea sporangii ce conțin zoospori.
Pagubele cele mai mari sunt cauzate de zoospori (spor mobil prevăzut cu 1-2 flageli, înoată în apă), care infectează planta prin intermediul rănilor.
Prin germinarea zoosporilor vor apărea hifele ciupercii sau oospori și sporangii (conțin zoospori) și astfel ciclul se reia.
Adesea, ciuperca Phytophthora cactorum se transmite prin transplantarea de plante infectate.
Plantele refrigerate (stoloni refrigerați) devin mult mai sensibile la mana coletului.
Agentul patogen se poate răspândi prin intermediul apei infectate.
Semnele atacului se pot observa în timpul sezonului de vegetație.
Astfel plantele afectate rămân mici și au frunzele tinere ofilite.
Printr-o secțiune longitudinală la nivelul coletului se pot observa la interior țesuturile vasculare afectate de culoare brun-roșiatică.
Rădăcinile aflate în vecinătatea zonei afectate vor fi și ele infectate și afectate.
La acestea se poate observa zona de prindere de colet care se înnegrește și este populată de oosporii ciupercii.
Sistemul radicular este decolorat și slab dezvoltat.
Mana coletului la căpșun se poate confunda ușor cu antracnoza căpșunului (Colletotrichum fragariae) și Verticilioza (Verticillium albo atrum).
Atacul pe fructe face ca fructele verzi să devină brune și tari, cele pârguite virează în alb-gri, iar cele mature se colorează în roz-purpuriu și au gust amar.
Pe codiță și pe fruct poate să apară un puf alb.