Descriere
Fierul este un element chimic metalic, notat cu simbolul Fe (din limba latină: ferrum), ce are numărul atomic 26 și masa atomică 56.
Este un metal aflat în prima grupă a metalelor tranziționale.
Este elementul chimic cel mai întâlnit pe Terra, formând cea mai mare parte a nucleului acestei planete și este al patrulea element ca abundență în scoarța terestră.
Carența de fier
Se manifestă prin clorozarea bagajului foliar, deoarece Fe este indispensabil la formarea pigmenţilor.
Fierul este un element nutritiv foarte important pentru creșterea și dezvoltarea plantelor.
El joacă un rol vital în procesul de sinteză a clorofilei, în transportul electronilor (respirație) și în fixarea azotului.
Fierul influențează fotosinteza, fosforilarea oxidativă și metabolismul azotului, catalizează biosinteza pigmenților clorofilieni și carotenoizi.
Apare pe terenurile cu solurile neutre şi alcaline bogate în Ca, Fe nu este asimilat de rădăcini, în cazurile de administrare sau existenţă în sol a unei cantităţi mai mari de fosfor, Fe devine insolubil nemaiputând fi asimilat de rădăcini, chiar şi în cazul terenurilor acide; de asemenea Calciul excesiv provoacă şi el insolubilitatea Fe apărând clorozarea frunzelor, însă manifestarea este mai pregnantă pe terenurile nisipoase care adesea cer calcar.
Cel mai adesea, carența de fier se observă ca o cloroză a frunzelor tinere din vârfurile de creștere ale plantelor.
Pe măsură ce plantele continuă sa crească, simptomele carenței de fier se manifestă prin frunze galbene cu nervurile verzi.
Sunt situații în care frunzele tinere pot fi complet verzi sau complet albe.
În cazurile de carență acută, internodurile vârfurilor de creștere sunt mai scurte, iar frunzele din vârf tind să stea toate îngrămădite.
Când apare o carență de fier acută, tratamentul este mai dificil decât pentru alte carențe nutriționale și sunt necesare mai multe tratamente.
În general, cu puțin ajutor, plantele se recuperează pe măsură ce cresc, datorită dezvoltării sistemului radicular, ce va permite o mai bună absorbție a fierului.
Carențele de fier apar, în general, pe solurile foarte bogate în calciu, sau pe cele pe care s-a aplicat calcar în cantități mari.
De asemenea, excesul de fosfor sau carența de potasiu pot induce carența de fier.
Printre cele mai frecvente forme de carență de fier întâlnite la noi în țară putem menționa: cloroza ferică la vița de vie, îngălbenirea vârfurilor de creștere la ardei, îngălbenirea vârfurilor de creștere la gogoșar, cloroza frunzelor la tomate, etc.
Alte carențe care pot determina clorozarea frunzelor sunt: carența de magneziu, de zinc sau de mangan.
Pentru a putea diferenția cu ce carență ne confruntam, trebuie să știți că doar carența de fier (cloroza ferică) începe prin a se manifesta la frunzele tinere, în timp ce celelalte carențe își încep manifestarea la frunzele bătrâne.