COMPOSTUL
Fabricarea compostului este procesul prin care deşeurile menajere din bucătărie şi curte sunt transformate într-un compus bogat în nutrienţi.
Prin reîntoarcerea nutrienţilor în sol, compostul reduce necesarul de fertilizatori chimici.
Compostul este un amestec de culoare închisă, uscată, care constă în principal în materie organică descompusă.
Fabricarea compostului este un proces simplu, natural.
În cazul în care grădina are o suprafaţă mare şi se obţin multe deşeuri organice precum plante ofilite, frunze uscate, crengi de copaci şi arbuşti, se recomandă constituirea unei gramezi de compost.
În grădinile mai mici care produc mai puţine deşeuri de grădinărit, este preferabil să se facă compost cu ajutorul unui recipient cu gauri de aerisire, numit recipient pentru compost.
Pentru a obţine o descompunere optimă a materiei organice şi a unui compost de înaltă calitate, este important să se macine materiile organice mari şi dure şi să se amestece cu substanţe organice mai fine menajere sau din grădină. Astfel se asigură condiţii mai bune de viaţă din partea micro-organismelor care descompun şi transformă grămada de compost. De asemenea, se asigură prezenţa elementelor nutritive şi repartizarea lor echilibrată precum şi o aerisire suficientă.
La constituirea platformei se alternează deşeurile umede organice (resturi din bucătărie) cu deşeurile uscate (deşeuri din curte), verde şi brun.
Deşeurile, atât cele din bucătărie cât şi cele din curte, trebuie tăiate sau rupte în bucăţi înainte de aşezarea acestora în compostor.
Procedeul de compostare poate continua şi iarna. Procesul de distrugere se va încetini şi eventual se va stopa o dată cu îngheţarea grămezii de deşeuri.
Oricum, acesta se va relua primăvara.
Amplasarea compostorului se va face la loc umbros sau semiumbros, la adapost de vânt.
Astfel protejat de razele directe ale soarelui şi de vânt, se împiedica uscarea prea rapidă a compostului.
Compostul trebuie să fie în contact direct cu pământul.
După ce s-a ales amplasarea, trebuie să se scoată de acolo vegetaţia şi să se afâneze suprafaţa solului.
Aceasta împiedică stagnarea umidităţii la baza grămezii de compost; trebuie să se aleagă dimensiunile suprafeţei grămezii de compost în funcţie de cantitatea de substanţe organice care se utilizează.
Dimensiunea obișnuită a compostorului este de 1 m lungime x 1 m lăţime x 1 m înălţime.
Între straturile de resturi se pot aşterne: pământ de grădină, bălegar, bentonită, perlită, var măcinat, cenuşă.
La sfârşit ne asigurăm de umiditatea corectă acoperind cu un strat de paie sau fân, iarbă uscată pentru a păstra umiditatea.
Când am ajuns la înălţimea dorită a straturilor, începe descompunerea materialelor.
După aproximativ 3-4 săptămâni putem face prima amestecare. Acest procedeu se poate repeta cam la 4-6 săptămâni. În acest fel, materialele se descompun mai repede.
Se poate lăsa şi aşa, fără să întoarcem grămada, însă descompunerea se desfăşoară mai lent, în aproximativ 1 an.
La amestecarea grămezii putem umezi cu apă de ploaie dacă este nevoie, dacă este prea umed mai putem amesteca material uscat (rumeguș), dar după amestecare nu este voie să mai adăugaţi materiale proaspete.
Utilizarea compostului:
Compostul proaspăt, de 4-6 săptămâni, este bogat în nutrienţi, deci are efect rapid. Se poate folosi pe suprafaţa solului, sub arbori, arbuşti, pomi fructiferi, pentru a acoperi straturile de legume, toamna.
Nu este bun pentru gazon sau amestec de pământ.
Compostul matur, 8-12 luni are efect mai lent, îmbunătăţeşte starea solului. După cernere, amestecat cu pământ de grădină, se poate folosi la orice cultură.
