PLANTAREA POMILOR
Momentul plantării: toamna sau primăvara foarte devreme
MARCAREA TERENULUI
A. Distanțele de plantare
Distanțele de plantare pentru pomii fructiferi, variază în funcție de: specie, soi, portaltoi, sistemul de cultură, coroană, vigoarea pomilor fructiferi, tehnica de pichetare adoptată, etc.
Distanțele de plantare pentru măr, păr, gutui, prun, cais, piersic, cireș și vișin sunt:
– între rânduri, în funcție de vigoarea pomului, între 3 și 6 m;
– între pomi, pe rând, în funcție de vigoarea pomului, între 3-5 m
Excepție de la distanțele de mai sus, fac:
– soiurile de măr care fructifică pe ramuri scurte “măr spur” (Golden spur) și portaltoi (pomi de vigoare redusă), la care se pot alege distanțe de plantare între rânduri de 3 m și distante între pomi pe rând de 1-1,5 m;
– soiurile de vișin pitic, la care se pot alege distanțe de plantare între rânduri de 4 m și distanțe între pomi, pe rând de 2 m;
– pentru nuc, se pot alege distanțe de plantare între rânduri, de 10-12 m și distanțe între pomi, pe rând de 8-10 m.
B. Tehnici de pichetare a terenului
Pichetarea este operațiunea ce presupune marcarea în teren a locului unde vor fi plantați pomii fuctiferi (unde va fi săpată groapa).
Pichetarea se face cu ajutorul țărușilor (picheți). Picheții se pot confecționa din: stuf, nuiele, araci la o lungime de 50-60 cm.
Pe terenurile în pantă, pichetarea, respectiv rândurile, vor fi așezate de-a lungul curbelor de nivel.
La plantațiile de pomi fructiferi se adoptă diverse modele de pichetare în funcție de: pantă, distanța de plantare (distanța dintre pomi pe rând și distanța dintre rânduri), vigoarea soiului, etc.
Pichetarea în pătrat:
Pichetarea în pătrat, asigură un spațiu pentru dezvoltarea pomilor, uniform distribuit la toți pomii din livadă.
Este o metodă des folosită la plantațiile pe terenuri plane (din zonele de câmpie) sau cu pante domoale.
La acest sistem de pichetare, distanța dintre pomi pe rând va fi egală cu cea dintre rânduri.
Pichetarea în dreptunghi:
La pichetarea în dreptunghi, distanța dintre rânduri va fi mai mare, comparativ cu cea dintre pomi pe rând.
Este utilă pentru a lăsa spațiu suficient între rânduri, pentru utilajele horticole cu care se face întreținerea livezilor.
Este o metodă folosită pe terenurile plane sau cu pantă redusă.
Pichetarea în hexagon (triunghi echilateral):
Fiecare pom pe rând se va situa în dreptul mijloacelor intervalelor dintre doi pomi din rândurile vecine, astfel fiecare pom are în jurul său 6 pomi egal distanțați, ce formează un hexagon.
La pichetarea în hexagon, distanța între rânduri, reprezintă 0,866 din distanța dintre pomi, astfel distanțele dintre rânduri sunt mai mici decât distanțele dintre pomi pe rând.
Este o metodă utilizată atât pentru terenurile în pantă cât și pentru cele plane.
Asigură un spațiu de creștere egal pentru pomii din livadă și permite un număr de pomi ceva mai mare, întrucât se face economie de spațiu între rânduri.
Pichetarea în șah:
Se dispun pomii câte 5, iar 4 dintre aceștia vor forma un pătrat, iar 5-lea se va afla în mijloc (la intersecția diagonalelor).
Distanțele între rânduri vor fi mai mici decât cele între plante, pe rând. Se utilizează pe terenuri în pantă.
SĂPAREA GROPILOR
De regulă se sapă gropi mai mari 50 x 50 x 50 cm (lungime x lăţime x adâncime) pentru ca pomii tineri să se dezvolte bine într-un teren desfundat.
Primii 25-30 cm din pământul săpat se pune de o parte a gropii iar următorii 25-30 cm (de la fundul gropii) se pune în partea opusă – nu se amestecă straturile fertile.
Verificarea pomiilor înainte de plantare
Înaintea plantării, pomilor li se verifică sănătatea rădăcinilor executând secţiuni cu foarfeca.
Rădăcinile sănătoase au secţiuni albe, sunt neveştejite şi au miros plăcut.
Cele vătămate, moarte sau mucegăite au secţiunile brune cu miros neplăcut de fermentaţie. Aceşti pomi nu se plantează!
FASONAREA
Înainte de plantare, pomilor li se face fasonarea şi mocirlirea rădăcinilor.
Fasonarea constă în împrospătarea secţiunilor la rădăcinile mai groase de 3-4 mm şi scurtarea celor fibroase la 3-10 mm, în funcţie de grosimea lor.
Cele subţiri de tot, sub 1 mm se pot tăia ras.
Întotdeauna secţiunea se face până la zona sănătoasă – vie.
În urma fasonării pomul trebuie să rămână cu cât mai multe rădăcini groase, sănătoase şi lungi.
După fasonare, rădăcinile se cufundă într-o pastă consistentă obţinută din balegă proaspătă de vită, pământ galben şi apă sau gunoi de grajd, pământ de ţelină şi apă, operaţiune numită mocirlire.
În fiecare groapă se asează un tutore (arac în centrul gropii pentru alinierea şi susținerea pomului tânăr) astfel încât acesta să rămână afară din groapă la 60-70 cm.
PLANTAREA
Pomul astfel pregătit se aşează în groapă lângă tutore, se trage pământ mărunt şi reavăn (din primul strat de cazma), care se îndeasă bine printre rădăcini.
După acoperirea acestora se calcă bine pământul dinspre marginea gropii spre pom.
Se administrează 10-15 kg gunoi bine fermentat iar dacă este secetă 1-2 găleţi de apă, după care se acoperă complet groapa cu pământ şi se calcă din nou bine.
La acoperirea gropii se evită îngroparea nodului de altoire care trebuie sa rămână la 5-6 cm deasupra solului.
Cu pământul rămas se face un muşuroi larg în jurul pomului şi înalt de 10 -15 cm.
Reuşita plantatului depinde de alegerea timpului optim, pământul să nu fie prea umed dar nici uscat şi de presarea bună printre rădăcini, să nu rămână spaţii de aer între acestea şi pământ.
La 8-10 zile după plantare putem lega pomii de tutore.
Dacă este pericol de rozătoare (iepuri) putem înveli trunchiul cu folie de polietilenă.
