Țânțarii (Culicidae) sunt o familie de insecte diptere din subordinul Nematocera.
La unele specii, la femelă, nu se produce maturizarea ouălor fără consumarea sângelui de mamifere.
Se pot împerechea și în spații restrânse, în care trăiesc și în timpul iernii fără să intre în diapauză.
Adultul depune ouăle când temperatura apei depășește 10°C (între sfârșitul lui aprilie și mai); generațiile din primăvară și vară se succed la fiecare 15 – 20 zile, în funcție de temperatura apei.
Dezvoltarea larvelor se realizează în ape stătătoare.
Țânțarul comun sau țânțarul obișnuit, țânțarul domestic (Culex pipiens) ca și musca, este unul dintre reprezentanții cei mai banali ai numeroaselor specii de culicide.
Lungimea corpului este de 3,5-5 mm.
Corpul are o constituţie fragilă şi o culoare gri maronie.
Toracele este prevăzut cu dungi longitudinale fine.
Abdomenul (partea posterioară) are trei linii transversale deschise la culoare.
În torace sunt inserate trei perechi de picioare subţiri şi de asemenea o pereche de aripi înguste şi lungi.
Aripile posterioare nu sunt concepute pentru zborul propriu-zis, ci servesc la stabilizarea acestuia, de aceea au dimensiuni reduse (tipic pentru diptere).
Picioarele sunt acoperite de peri fini.
Masculii prezintă nişte antene lungi, acoperite de peri aspri.
Masculii mai au şi două apendice lungi, acoperite la rândul lor cu ţepi fini.
Trompa masculilor nu este făcută pentru a înţepa.
Femelele au antene mai scurte şi acoperite totodată de peri aspri. De asemenea, cele două apendice sunt mai mici comparativ cu ale masculilor. Între acestea este inserată o trompă folosită la înţepat.
Spre deosebire de alte specii de ţânţari, corpul speciei Culex pipiens este relativ drept până la bază.
În repaus, picioarele posterioare sunt întinse şi îndreptate în sus.
Larvele au un cap bine delimitat de restul trupului, pe care sunt poziţionate două antene scurte. Corpul larvelor are un torace lat.
Partea posterioară a trupului, care este segmentată, se îngustează uşor către spate.
Corpul larvelor este acoperit pe părţile laterale de zone cu peri aspri şi lungi, la capătul părţii posterioare se află un orificiu tubular, lung, pentru respirat.
După ce se hrăneşte cu sânge, femela ţânţar depune 150-300 de ouă înfăşurate într-un înveliş special, lipicios, pe suprafaţa apei din locurile cu apă stătătoare, de exemplu apa din putinile pentru apa de ploaie, streşinile şi jgheaburile acoperişurilor, băltoacele, mocirlele şi iazuri etc.
Evoluţia embrionară şi larvară se desfăşoară exclusiv în apă.
Larvele ajung la suprafaţa apei prin orificiile tubulare, pe care le au inserate în partea posterioară a abdomenului.
Prin intermediul acestor orificii ele respiră aer ca printr-un tub de scufundare.
Pupele ţânţarilor, care sunt relativ active, stau de asemenea agăţate la suprafaţa apei prin orificiile de respirat, ce sunt poziţionate pe toracele lor şi care le permit să respire sub apă.
Larvele se transformă în pupe după 2-3 săptămâni, în apă.
Stadiul de pupă durează numai câteva zile.
Ţânţarii adulţi eclozează la suprafaţa apei şi încep imediat să zboare.
În condiţii favorabile, specia tinde către înmulţire în masă, populaţia lor cuprinzând un număr deosebit de mare de indivizi.
Intră în categoria agenţilor supărători şi a dăunătorilor pentru igienă.
Ţânţarii nu provoacă pagube alimentelor sau materialelor, dar devin foarte supărători datorită zgomotului pe care îl fac în timpul zborului.
Femelele se hrănesc cu sânge odată la 2-3 zile, înţepăturile având efecte neplăcute.
Urmările înţepăturii depind de intensitatea reacţiei alergice a fiecărei persoane.
În general apar imediat eriteme şi urticarie.
În decursul a încă 24 de ore apar pustule roşii, care se vindecă în câteva zile.
În general, în Europa nu reprezintă o problemă transmiterea de către ţânţari a agenţilor patogeni (de boli), precum viruşi, bacterii, protiste etc.
În zonele tropicale, însă, specia acţionează şi ca transmiţător al unor agenţi patogeni, cum ar fi viermi, (filariae) şi arboviruşi.
SFATURI PENTRU COMBATEREA ȚÂNȚARILOR
Pentru combaterea țânțarilor se recomandă folosirea unuia dintre următoarele produse din portofoliul Glissando:
K-OTHRINE 25 SC
Insecticid piretroid, având ca substanţă activă deltamethrin-ul.
Acționează prin contact și ingestie, asigurând efect de şoc şi un timp de acţiune îndelungat, de până la 90 de zile.
Doze de aplicare recomandate şi indicaţii:
Pentru combaterea insectelor zburătoare (muşte, ţânţari) 115 – 130 ml / 100 mp
Pentru utilizare, dozele menţionate mai sus trebuie diluate direct în următoarele cantităţi de apă:
– 10 L pentru 100 mp pe suprafeţe absorbante (pereţi netencuiţi sau doar văruiţi, lemn, parchet, beton, etc.)
– 4 L pentru 100 mp pe suprafeţe neabsorbante (ceramică, gresie, suprafeţe vopsite cu lavabil, etc.)
FENDONA 15 SC
Combate insectele prin acțiune de contact și ingestie.
Substanţa activă alfa-cipermetrin, formează particule care se lipesc pe corpul insectelor și este absorbită prin contact, provocând iritarea insectelor în câteva minute.
Insecta încearcă să înlăture aceste particule venind în contact și mai mult cu substanţa, urgentând procesul de absorbţie.
Produsul se aplică prin pulverizare pe suprafețele infestate astfel:
– Infestare slabă: 25 ml produs/5 l apă, cu o rată de aplicare de 1 l soluție de lucru/20 mp;
– Infestare puternică sau tratament inițial: 150 ml produs/5 l apă, cu o rată de aplicare de 1 l soluție de lucru/20 mp;
– Tratament de întreținere: 100 ml produs/5 l apă, cu o rată de aplicare de 1 l soluție/20 mp.
SOLFAC TRIO EC 200
Insecticid lichid concentrat, cu spectru larg de acțiune destinat combaterii insectelor zburătoare şi târâtoare în sectorul de igienă publică (dezinsecție)
Substanţe active: Cipermetrin 5%, Tetrametrin 2.5%, Piperonil butoxide 12.5%
Dăunători vizaţi:
– insecte târâtoare (gândaci de bucătărie – Blatella germanica, Blatta Orientalis)
– insecte zburătoare (muște– Musca Domestica, țânțari – Culex Pipiens, Aedes Albopictus)
Mod de acţiune:
Utilizându-se următoarele diluții și o doză de lucru de 1 L soluție la 15 mp, cu un timp de acțiune de 30 minute, s-a obținut, după 24 de ore, o mortalitate de 100% în toate cazurile:
– gândaci de bucătărie – Blatella germanica (0.8%),
– gândaci de bucătărie – Blatta Orientalis (1%),
– muște – Musca Domestica (1.5%),
– țânțari – Culex Pipiens, Aedes Albopictus (0.3%).
Domeniul şi aria de utilizare:
Solfac Trio EC200 se utilizează în zonele casnice, comerciale și industriale, în interior și exterior.
În interior, pentru tratamente insecticide de remanență (mai multe săptămâni) în case, blocuri, hoteluri, restaurante, spitale, fabrici alimentare, școli și grădinițe, ferme de animale, garaje, poduri și depozite, iar în exterior, in zone publice (parcuri, aliniamente, zone verzi, direct pe vegetație) și în exteriorul clădirilor.
Solfac Trio EC200 poate fi aplicat rezidual, prin pulverizare, cu pompa de spate, după diluare cu apă, sau cu echipamente mecanice de mare putere (atomizoare, foggere de ceață rece, thermofoggere sau generatoare de ceață fină LV/ULV), după diluție cu apă sau un alt solvent organic.
Pentru combaterea insectelor zburătoare (țânțari, inclusiv țânțarul-tigru), infestări în exterior:
– grad de diluție: 0,2%- 0,4% la 150 L soluție de lucru la 10.000 mp (1 ha) sau în funcție de echipamentul folosit, cu respectarea expresă a gradului de diluție.
Știați că …?
Țânțarii pot consuma de două ori mai mult sânge decât greutatea lor corporală. Țânțarii au si o digestie foarte rapidă: ei elimină repede excrementele, astfel că pot zbura imediat mai departe. Iar această caracteristică este comună tuturor tipurilor de țânțari.
Numai femelele țânțari mușcă. Ele au nevoie de sânge, ca să perpetueze specia și să aibă forța necesară pentru a-și depune ouăle.
Fiecare specie de țânțari are propriul mod de a se hrăni. Unele specii nu se hrănesc cu sânge deloc, iar alte specii nu se hrănesc cu sânge uman.
Există specii care se hrănesc numai noaptea, altele, numai pe perioada zilei.
